Cipru. Larnaca și-un pic de Ayia Napa

Ne-am luat, din nou, ghiozdanele-n spate și-am pornit spre un nou concediu. De data asta, o să fie și poze din concediu, chiar dacă abilitățile mele de fotograf sunt la fel de bune ca abilitățile Vioricăi de a susține declarații.

Drumul

Am luat din nou avionul, de data asta din Cluj. Zborul a fost lejer, vreo 2 ore jumate. La sfârșit nu s-au mai auzit aplauze furtunoase, doar vreo 2 oameni încercau să ne impulsioneze să aplaudăm aterizarea reușită, însă noi nu am răspuns la entuziasmul lor. Zborul ne-a costat aproximativ 170 de lei dus-întors.

De la aeroport la cazare, am preferat să luăm un taxi. Am hotărât să mă urc eu în fața, dar când să deschid ușa, mi-am dat seama că pe partea mea era volanul. Atunci mi-am amintit că-n Cipru se circulă pe partea greșită a drumului.

La cazare am ajuns rapid, iar taxiul a fost destul de ieftin. Aproximativ 15euro/4persoane.

Cazarea

Cazarea a fost într-un apartament de 2 camere. 1 Dormitor și living + bucătărie. Costul 100 de euro de persoană pentru 9 nopți. Acolo ne-au mai fost ceruți alți 20 de euro pentru costul curentului se pare.

Apartamentul era dotat cu frigider, cuptor, aer condiționat și mașină de spălat. Bonus, a fost dotat și cu vreo 2 gândaci. Cred că erau din partea casei.

Unul avea mustățile mai mari ca ale lui Liviu, și se plimba prin bucătărie de parcă era pe domeniul lui din Teleorman, alături de pițipoanca lui. Așa l-am botezat pe al doilea.

Din păcate, nu am mai exersat de ceva vreme loviturile mele de șlap, și am reușit să smulg doar niște zâmbete pe sub mustăți.

Unul dintre prieteni, avea ceva mai multă experiență, și a reușit să omoare pițipoanca lui Liviu, apoi să-l dea și pe Liviu cu cracii la deal. Ne-am gândit să-i oferim lovitura de grație cu un pic de Raid, dar se pare că acesta se pare că l-a înviat pe Liviu, care a țâșnit ca din pușcă prin bucătărie cu un entuziasm egal cu al lui Liviu când vede că trec legile justiției. Din păcate pentru el, s-a adăpostit chiar lângă fierbător. După cum știți, sunt un maestru în mânuirea electrocasnicelor, așa că Liviu a murit în urma impactului dintre fierbător și gresie.

După vreo 3 zile, a apărut un al treilea. Mic, sfrijit, cred că era fiul celor doi, și trecuse de perioada de doliu. Din păcate pentru el, nu a trecut de lovitura mea de șlap îndelung exersată.

Orice Romeo are Julieta lui.

În blocul din fața celui în care eram cazați, locuia o familie de români. I-am auzit vorbit, iar el nu putea trece neobservat în cartier. Manele duduiau mereu din mașină.

Într-o zi, eram toți în balcon, iar manelele duduiau. Omul nostru, și-a făcut auzită prezența de la intrarea pe stradă. Beat, cu berea-n mână, s-a dat jos din mașină, și s-a băgat în seama cu noi. “Ce faceți românașilor? Ce lucrați de vă permiteți să stați atât în concediu?”, o discuție din care am aflat că e de 12 ani în Cipru, nu așa de interesantă să fie reprodusă aici.

Sunetul de manele, nu ne-a atenționat numai pe noi, ci și pe Julieta lui, care a ieșit în balcon și s-a băgat și ea în discuția noastră. Totul s-a terminat cu informarea Julietei, că respectivul mai merge la o bere, și cu o superbă declarație de dragoste: “Te iubesc, fă!”

Plaja și faleza din Larnaca

Plaja arată foarte bine. Nisipul este bătătorit, nu te afunzi în el. Apa limpede, și mică, trebuie să mergi un pic în larg, în cazul în care vrei sa înoți, sau să stai în picioare, cu apa până la gât. Un șezlong costă 2.5e, iar o umbrelă 2.5e. Poți sta liniștit la plajă câteva ore, dar să nu fii surprins dacă auzi română cam peste tot.

Plaja se întinde până la castel, nu aș ști să aproximez distanța, dar cred că aproape 1km, iar după castel, e amenajat un loc perfect de promenada, unde nisipul dispare, și valurile folosesc placa de beton  ca să-și transmită mesajul de furie al mării.

Aici o să las și câteva poze făcute mine.

20180504_20534020180507_200354

Mâncarea

Pentru că Liviu  ne-a tăiat pofta de mâncare la cazare, am mâncat mereu în “oraș”.

Peste tot găsești mic-dejun. English sau Cyprus breakfast. English breakfast, știe cam toată lumea ce conține, Cyprus breakfast este puțin diferit, conține un cârnat de-al lor, care mie nu mi-a plăcut foarte mult, în schimb mi-a plăcut mult Halloumi. O brânză locală, gătită pe grătar. Am mai mâncat la micul dejun și un burger, cu omletă, șuncă, halloumi și ceva verdețuri care mi-a impresionat papilele gustative. Micul dejun îl poți găsi la 5-8 euro, depinde de locație. În unele locații este inclusă și cafea și/sau fresh de portocale.

La a doua masa a zilei, am fost în multe locuri. Eu nu-s un fan al fructelor de mare sau al peștilor, dar peste tot unde am mâncat mi-a plăcut. Au platouri mari cu calamari, creveți, scoici, și alte viețuitoare marine. Există un fel de mâncare, numit fish-meze. Foarte mari porțiile, îți aduc vreo 20-23 de feluri de mâncare, și poți gusta din toate, depinde de locul unde mergi. ( Sosurile, salata sau cartofii, sunt trecute la fel de mâncare).

În această excursie culinara, am mai încercat și miel, deși de obicei nu prea mănânc că nu-mi place cum e gătit, am găsit un local unde a fost preparat perfect. O porție foarte mare, cum e la noi ciolanul.

A doua masa a zilei, te duce la 10-20 de euro, depinde de ce alegi.

În unele locuri, restaurantele dau și ceva din partea casei. Într-un local am primit cafeaua din partea casei, în altul un shot de rachiu și o prăjitură, iar în altul un shot de șnaps de pepene. O băutură excelentă, după care o să mă uit prin magazinele de la noi.

La toate felurile de mâncare,  o să primești o grămadă de verdețuri. Am mâncat la verdețuri în Cipru, cât pentru tot anul, poate de-aia am ținut să-mi fac foto-sinteza la începutul articolului.

Bere

La cazare ne luam Corona, o bere pe care toată lumea o cunoaște.

Berea lor, Keo, mi s-o părut un pic dulceagă, dar merge rece la o terasă. O găsești la 3-4e euro la terasa, sticla de 660, sau 2-2.5e sticla de 3.3.

Am fost și la un pub ( Meeting Pub), deținut de ceva irlandezi, unde am băut Guinness de la mama lui. O bere excelentă, parcă nu are gustul din țară. Deși e o bere neagră, nu-ți lasă after taste-ul de cafea pe care-l lasă berile noastre.

Tot aici am băut o bere din grâu, care mi-am plăcut mult, Kronenbourg blanc.

Pisici

Noi avem câini maidanezi, ei au pisici maidaneze. Trebuie să te aștepți ca pe la unele terase să dai de ele, și să te privească cum mănânci și să-ți spună din priviri, că e dreptul lor să primească o parte din mâncarea ta. Nu se uită ca un câine, care cerșește, ci ca cineva care se crede mai presus de tine.

Am dat și de una, care parcă era satana, și se uita în ochii tăi, gata să-ți smulgă sufletul, și să-l ofere diavolului. Am început să am un pic de frică de mâțe când am văzut-o, dar sunt și pisici simpatice.

20180507_20150320180507_203613

 

Ayia Napa. Nissi beach.

Am auzit că e foarte frumos în Ayia Napa, și cum nu prea credem lumea pe cuvânt, am hotărât să investigăm.

Ayia Napa e altceva, e o stațiune foarte mare, cu multe plaje. Nisipul e fin, și te poți afunda în el, poți să-l lași să zburde printre degete. Apa limpede, și cred că perfectă pentru baie. Eu nu am făcut baie, m-am jucat cu  puța-n nisip, admirând atracțiile “turistice”. Era plin de pisi, care voiau să-ți fure sufletul.

E o stațiune plină de tineret, și de viață. Din păcate, nu am stat peste noapte, să luăm parte la agitația nocturnă, dar Ayia Napa e pe lista viitoarelor vacanțe.

Acum o să vă las în compania pozelor făcute de prietenii mei, mult mai buni la fotografiat decât mine.

IMG-20180511-WA0096IMG-20180511-WA0087IMG-20180511-WA0047IMG-20180511-WA0095IMG-20180511-WA0036

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s