Nepoată-mea m-a provocat la un meci de tenis, când o să vină în țară. După cum se vede e un adversar periculos. Are o eleganță-n mișcări care te hipnotizează. Când îți aruncă o privire-n lung de linie, nu ai timp să duci mâna nici la reverul cămășii. Când îți servește un zâmbet ștrengăresc în colțul terenului, mai poți să duci dreapta numa în locul unde e inima.

În condiția în care mă aflu, nu am cum să mă lupt de la egal la egal cu un asemenea adversar, așa că trebuie să mă pregătesc. O să merg să rup frasini cu piciorul ca Van Damme ca să-mi întăresc picioarele. O să iau găleata cu apă, și un pic de ceară, și o să încerc mișcarea stil Karate Kid, wax on – wax off, cât timp mașinile stau în coloană, ca să cresc flexibilitatea mâinilor. O să stau în poziția lotus, la troiță, ca să iau contactul cu eul interior, ca să mă ajute când o să cad psihic.

Pentru creșterea condiției fizice, o să alerg în ștafetă la maratonul Sibiului, pentru Palatul Copiilor, așa că dacă vrei să mă susții în această încercare dură, poți să o faci la linkul ăsta:

http://maratonsibiu.ro/fundraiser/?alergator=5791

Vă urez, sport și educație!