Astăzi, am dat în amintirile de pe facebook, peste o discuție dintr-o carte, care mi-o plăcut mult:
„- Dar tu ce ai vrea să ajungi?
– Bunic! spuse iute Dănuț.” – Rodica Ojog-Brașoveanu – Apel din necunoscut
Cred că titlul de bunic, este unul dintre cele mai importante titluri pe care ți le poate oferi viața. Eu sunt resemnat, și știu că nu am cum să-l mai primesc, dar vreau să subliniez cât de onorant mi se pare să primești titlul.
Deși e un cuvânt așa scurt, el spune multe.
Ce spune pentru mine cuvântul bunic:
- ai reușit să te bucuri de copilărie
- ai reușit să treci peste examenele vieții
- ai reușit să te bucuri de distracțiile și tumultul adolescenței
- ai reușit să treci peste dezamăgirile vieții
- ai reușit să-ți găsești perechea lângă care ai reușit să construiești un cămin
- ai reușit să dai totul la locul de muncă, ca să poți întreține familia
- ai reușit să trăiești minunea nașterii copilului tău
- ai reușit să crești copilul, insuflându-i valorile morale și puterea psihică pentru a putea trece și el la rândul lui prin examenele vieții, pentru a-și găsi și el perechea și a clădi un cămin
- ai reușit să trăiești minunea de a-ți vedea nepoțelul
- ai reușit să bifezi cam toate lucrurile pe care viața ți le oferă.
- ai reușit să fii un model pentru copii și nepoți
Să primești titlul de bunic, mi se pare că e cel mai frumos și mai merituos premiu pe care-l poți primii de la viață.
Fii ca Dănuț! Aspiră să fii bunic!