Idolul meu nu e nici Messi, nici Ronaldo, idolul meu e omul cu pălărie.

Omul cu pălărie – tataie – e omul care m-a învățat multe.

De la el am învățat:

• ce e bunătatea
• ce e demnitatea
• ce e modestia
• că nu ai nevoie de munți de bani pentru a fi om
• că trebuie să tragi din greu și să pui suflet în ce faci
• că atunci când te simți călcat în picioare, trebuie să te iei atitudine
• că singurătatea nu e o povară
• că puterea de a trece peste greutăți este deja în mine
• că o viață simplă poate aduce fericirea
• că poți ajuta oamenii fără a aștepta ceva în schimb
• că atunci când lucrurile nu merg bine, nu trebuie să mă plâng și să încerc să le fac să meargă bine

El era omul cu pălărie, omul bun, lucru pe care-l observai din respectul și căldura cu care era întâmpinat de oameni pe uliță.

Am vrut să-mi arăt aprecierea pentru el, și din primul meu salariu, i-am cumpărat o pălărie nouă. Nu am nimerit mărimea cum trebuie, dar el tot o purta. Ăsta era omul cu pălărie.

Când s-a dus, am luat pălăria la mine, și acum mereu mă uit la pălărie ca să-mi aduc aminte unde vreau să ajung. Cândva, vreau să ajung să fiu și eu omul cu pălărie pentru cineva.

.