Am peste 30 de ani și sunt singur. În ochii femeilor în vârstă ( am vrut să zic babelor, dar am zis să fiu politically correct ), sunt mai rău decât oculta mondială. E clar, e satana-n mine. Dacă află și că sunt agnostic, probabil o să fiu urmărit și spălat în agheasmă. Am noroc, că trec rar pe lângă biserici, și raza lor de acțiune e limitată. Dar nu se știe când mă trezesc, în autobuz, înghesuit într-un colț de câteva babe, care fac cruci și încep un ritual de exorcizare, pentru că e clar dacă ai peste 30 de ani și ești singur, îl ai pe Satana-n tine.

Noi, ăștia singuri, nu avem sentimente, noi îl avem pe Satana-n noi.

Mai periculoși decât noi sunt oamenii divorțați, dar și acolo e clar că e tot vina noastră. Nu au păstrat distanțarea socială, au umblat printre oameni singur, nu au purtat mască, și au fost și ei infectați cu Satana.

Satana e mereu de vină. Nu se concepe faptul că nu vrei să continui o relație, dacă nu simți că poate dura. Trebuie să rămâi într-o relație, chiar dacă nu simți nimic, chiar dacă speri să te lovească o mașină, ca să ajungi mai târziu acasă. Și apoi trebuie neapărat să te căsătorești. Cât mai repede, că na, babele obosesc de la luptele pe care le dau împotriva Satanei, și au treabă apoi prin ceruri, și nu pot să participe la nunta ta, în cazul în care ajungi să faci așa ceva.

Și dacă o să faci o nuntă mai târziu, când întâlnești pe cineva lângă care vrei să-ți petreci restul vieții, probabil o să plouă la nunta ta. E tot agheasmă, trimise de babele din ceruri, bucuroase că l-au scos pe Satana din tine.

Agheasma fie cu voi!