Am vrut să pun o poză cu Morgan Freeman ospătar, dar n-am găsit, așa pentru efect. De ce e Dumnezeu ospătar? Pentru că: - de multe ori uită comandă - îți aduce comandă, dar nu e ceea ce ai cerut - îți aduce  ce ai comandat, dar prețul plătit e mult prea mare - deși…Read more Dumnezeu e ospătar!

Anul asta o sa alerg pentru: Povești cu sens - Început în carieră pentru tinerii din centrele de plasament - Asociația de poveste Nu e vina lor ca au ajuns in centrele de plasament, si cred ca au nevoie de ajutor pentru a avea un viitor in  momentul cand o sa paraseasca centrul. Aici e…Read more Daca vrei sa faci o fapta buna!

Mi-am închis facebookul de vreo 2 luni. Am vrut să o fac mai repede, dar mă tot mințeam că-l folosesc să aflu evenimentele din oraș. ( Stand-up, concerte, piese de teatru...) Acum câteva luni a apărut o aplicație care-mi oferea varianta asta(Urby). Deși am instalat-o și o foloseam foarte des, încă ezitam să-mi închid facebookul.…Read more Închis la Facebook

Am început cu un vers, din piesa unei trupe cu care am crescut. Zilele astea am stat mult timp cu mine, și mi-am dat seama că nu mai reușesc să pun fețe în amintirile mele. A rămas doar povestea din unele amintiri, dar fețele din ea au dispărut. Ca într-o carte cu poze, dar din…Read more Amintirile mă chinuiesc!

De dimineață, m-am trezit ca de obicei, la ora 7. ( Mai puțin în zilele când ajung beat acasă). De data asta, se pare că nu mai eram singur, prietena mea, durerea, cu care fac un joc al indiferenței ( eu știu că e acolo, ea știe că-s aici, dar ne ignorăm în mare parte),…Read more Unde se depun dosarele în vederea pensionării!?

Zilele astea am făcut 31 de ani. Deși viața mea se pare că se învârte în jurul numărului 13, stau în blocul 13, apartamentul 13, născut în 26, adică dublu 13, am făcut 31, inversul lui 13, nu mă consider un bărbat ghinionist, deși nu toate-s așezate așa cum vreau eu. Nu-s așezate cum vreau…Read more 31!

Am fost acolo, în satul meu. Acolo, unde tataie ne aștepta, stingher, în poartă, încercând să-și ascundă sentimentele de bucurie ( de la el am învățat să-mi ascund sentimentele, poate doar în scris mai apar), acum ne așteptau doar porțile ferecate. Vopseaua scorojită din fața lor, parcă forma o pătură de lacrimi vărsată de porți…Read more Un câine și-un lanț… de amintiri