A venit pauza de masă, pentru că am băgat prea mult în seamă cuptorul cu microunde, azi i-am zis bună ziua tigăii. Din stufosul meu bagaj de cunoștințe în ale bucătăriei am ales 'paparada', un fel de omletă dar altfel. ( cartofi nu aveam pentru cartofi prăjiți și ochiuri am tot făcut). Am luat tigaia,…Read more Carantina mi-a afectat tigaia!

Totul a început vineri, când am fost atins de un val de hărnicie și am îndesat toate hainele în mașina de spălat, și am lăsat-o să-și facă treaba. Întrerupt de un telefon important, am fost nevoit să mă deplasez de la domiciliu, în vederea lichidării unei găști periculoase de beri. Mașina a rămas să-și facă…Read more Viața de burlac. Hainele și sindromul Stockholm

Până acum câteva zile, din mâna mea de bucătar puteau ieși doar ochiuri sau cartofi prăjiți. Miercuri, minunea s-a produs, și meniul a căpătat un nou membru. Venind beat acasă, înfometat, aveam nevoie să bag și ceva nelichid în stomac. Sub inspirația lui Bacchus, din mânuțele mele tremurânde de bețiv a ieșit Sandwichul bețivului. Pentru…Read more Sandwichul bețivului.

Apartamentul a venit cu loc de parcare inclus. Fiecare locatar are locul lui de parcare. Cât o stat soră-mea în țară, i-am dat mașina să se folosească de ea, așa că locul a fost liber vreo 2-3 săptămâni. Duminică am fost la ai mei, să-mi aduc mașina. Când am ajuns acasă, locul meu de parcare…Read more Locul de parcare

Acum ceva vreme, am început să-mi fac câțiva prieteni. Câțiva porumbei, apăreau mereu în balconul meu. Am început să ne împrietenim, am tot lăsat firimituri de pâine, se simțeau bine în prezența mea. Am început să conversăm, eu îi învățam româna, ei păsăreasca, să mă ajute să conversez mai bine cu fetele. Dar, de câteva…Read more Război!

Luni, a fost o zi urâtă. A început să plouă torențial chiar înainte să plec de la lucru. Umbrela nu făcut fața, și în câteva minute am fost leoarcă. În  plus, în drumul spre casă, cu gândul mai mult la gropițe, am uitat de gropile de pe drum, și am reușit să vizitez câteva. Ajuns…Read more Luminița de la capătul zilei

  Televizorul meu, modern, se tot aprindea pe la ora 3-4 noaptea. ( Când îl lăsam în priză. Era și  mai înspăimântător dacă se aprindea când nu era în priză). În fiecare din nopțile astea mă trezeam speriat, aprindeam lumina de pe noptieră, ridicam mâneca de la pijama și speram să nu văd o balena…Read more Minunea de Paști!

Luptele cu praful au început din primele zile petrecute în apartament. Praful apărea din senin, la colț de stradă pentru aș vinde marfa. De fiecare dată, eram acolo pentru al îndepărta, să nu corupă tinerii naivi. Până astăzi, credeam că doar atât e. Se așează cuminte, pe noptieră, pe bibliotecă, pe parchet, pe dulap, pe…Read more Cartelul.

De un an și ceva am devenit unchi. Deși nu am avut ocazia să petrec foarte mult timp cu dulcea mea nepoțică, dragostea pentru ea a crescut ( deși nu o arăt mereu), ajutată și de tonul cu care mama îmi povestește noile ei isprăvi. În weekend, s-a întâmplat un lucru care mă face să…Read more Viata de unchi

Soră-mea a urmărit luptele mele cu electrocasnicele și s-a hotărât că-s îndeajuns de puternic pentru a trece la categoria grea, așadar mi-a cumpărat o mașină de spălat. Acum aproape o săptămână, mi-a făcut o vizită să-mi lase "fiara" pe cap. Când am deschis portbagajul, deja m-a cuprins frica, de parcă eram o antilopă la vederea…Read more Masina de spalat. Prima intalnire